marți, 1 ianuarie 2013

"Pe lângă plopii fără soț" (I), în cuvinte încrucișate

  E triumful artei de a scrie. Acum cuvintele lui sunt încărcate de înţeles şi fac în sufletul cititorului explozie de emoţii. ( Garabet Ibrăileanu ) 

    ORIZONTAL : 1) Această binecunoscută poezie de dragoste, apărută în 1883, începe cu versurile:  Pe lângă plopii fără soţ / Adesea am trecut; / Mă cunoşteau vecinii toţi -/ Tu nu m-ai...     –   Pseudonim al lui Al. Vlahuţă.   2) Tema iubirii şi a suferinţei capătă o tonalitate tristă chiar de la început: Pe lângă plopii fără soţ / ... am trecut  –  După ce flacăra iubirii s-a stins: Căci azi le semeni tuturor / La umblet şi la port, / Şi te privesc nepăsător / C-un…  ochi de mort.    3) În mijloc de codru - ajunse / Lângă teiul...  şi vechiu (Făt-Frumos din teiu)   –   Căci azi le semeni tuturor / La umblet şi la port, / Şi te…  nepăsător.    4) Din Misterele nopţii: Când din stele auroase / Noaptea vine 'ncetişor / Cu-...  umbre suspinânde, / Cu-...  silfe şopotinde, / Cu-...  vise de amor; (2 cuv.)  –  Localitate în Egipt.   5) Din Înger de pază:  Iar Făcuşi pe-al meu înger cu spaimă să sboare, / ..., veghea mea sfântă, amicul fidel?  –   Tânăr îndrăgostit, care cândva suferea şi iubea cu o nelinişte sufletească, dar, acum,  incearca niste sentimente de nepasare, durere, tristeţe şi singurătate sufletească   –  Poezia:  ..., marire si amor.     6) Şi din Strigoii: Acuş o armonie de-amor şi voluptate / Ca molcoma cadenţă a undelor pe...   –   În consonanţă cu cea din titlul nostru, e poezia Adio: De-acuma nu te-oiu mai...  , / Rămâi, rămâi, cu bine!    –    Poftim.    7) Boare, adiere   –  Mănăstirea unde a fost înmormântat Stefa cel Mare, invocat de Eminescu în Doina: Ştefane, Măria Ta, / Tu la...  nu mai sta,/ Las-arhimandritului / Toată grija schitului.    8) Din O rămâi : Şi privind în luna plină / La văpaia...  lacuri,/ Anii tăi se par ca clipe (2 cuv.)   –   A trăi din nou, cu sentimentul neînţelegerii fiinţei adorate.    9) Din Peste vârfuri: Codru-şi bate frunza lin,/ Dintre ramuri de...  / Melancolic cornul sună (pl.)   –   Siglă pentru ansamblu izolant din două foi de sticlă.    10) 15 urători!  –  Institutul Internaţional al Uraniului (siglă)   –   Cei care dezvãluie lucruri neplãcute, dureroase (fig.)   11) Fiinţa iubită nu a înţeles intensitatea sentimentelor poetului: O zi din viaţă să-mi fi dat,/ O zi mi-era de-…    –   Alecu Russo   –  Un fel de cui.    12) Artă de area versuri, care la Eminescu a atins culmile desăvârşirii.      


 
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
1






 





2





 




 

3


 




 




4

 






 



5



 





 


6





 






7
 



 






 
8



 



 




9


 






 


10

 




 





11





 




 

12




 
 P





I
VERTICAL: 1
) Superbă metaforă a iubirii, contaminate de de sacru si daruire totala: Tu trebuia să te cuprinzi / De acel farmec sfânt / Şi noaptea….  s-aprinzi / Iubirii pe pământ    –   Care este plin de sensibilitate, delicateţe, gingăşie şi fineţe, aşa cum se dezvăluie poetul.    2) Din Călin (file din poveste): Flori albastre tremur…  în văzduhul tămăiet (sing.)   –   Şi din Scrisoarea III:  Şi nu voiu ca să mă...  , nici că voiu să te 'nspăimânt,/ Cum veniră, se făcură toţi o apă ş'un pământ  –   Lac de unghii (pl.).    3) Hipocoristic frecvent din Ioana   –  A compune o operă literară   –  Intră în tură!    4) Însăşi fiinţa iubită ar fi urcat în sfera superioară a aştrilor: Dându-mi din ochiul tău senin / O rază dinadins,/ În calea timpilor ce vin / … s-ar fi aprins (2 cuv.)  –  În calea timpilor ce vin / O stea s-ar fi…     5) Că cu tristeţe capul tău / … -ntoarce în zadar    –   Siglă pentru grafic sau animatie care apare ca fond PC (background)   –  Din Povestea codrului: O, priviţi-i cum visează / Visul codrului de fagi!/ Amândoi ca 'ntr'o poveste / ...  sunt aşa de dragi! (2 cuv.).  6) Azi nici măcar îmi pare rău / Că trec cu mult mai rar,/ Că cu tristeţe…  tău (neart.)   –   Autoritatea Electorală Permanentă (siglă)  –   O lume toată-nţelegea -/ Tu…  m-ai înţeles.7) Ai fi trăit în veci de veci / Şi…  de vieţi, / Cu ale tale braţe reci / Înmărmureai măreţ    –   ... fi trăit în veci de veci.    8) Că cu… capul tău / Se-ntoarce în zadar  –   Din Melancolie: În mausoleu-ţi mândru, al cerurilor... ,/ Tu adorat şi dulce al nopţilor monarc!    9) Prima femeie   –   Poezia Odă (în metru... ).    10) Tu trebuia să te cuprinzi / De… farmec sfânt (var.)   –   Metal preţios în  Făt-Frumos diu teiu:  Flori de teiu în păru-i negru / Şi la şold un corn de-...   11) La geamul tău ce strălucea / Privii atât de…  –  Garabet Ibrăileanu despre poezia din titlu: Fără soţ  e...  epitet concret şi moral în acelaşi timp (Eminescu: Pe lângă plopii fără soţ)    –   Din Doină de ciobănie ... cucul cântând / şi mierluţa fluerând. / Eşi afarã şi-l ascultã.     12) Pură, precum dragostea poetului (masc., pl.)   –   Fire.

Dicţionar: ASAL, IGU, IIU, IMV, AEP.         
                                                       
Prof. Nicolae Vicolov 
solutia
ALTE CAREURI EMINESCU
Consultarea textului

 Pe langa plopii fără sot
Adesea am trecut;
Mă cunosteau vecinii toti-
Tu nu mai cunoscut.
La geamul tau ce stralucea
Privii atât de des;
O lume toata-ntelegea-
Tu nu mai inteles.
De cate ori am asteptat
O soapta de raspuns!
O zi din viata să-mi fi dat,
O zi mi-era de-ajuns;
O ora să fi fost amici,
Să ne iubim cu dor,
S-ascult de glasul gurii mici
O ora, si să mor.
Dandu-mi din ochiul tau senin
O raza dinadins,
In calea timpilor ce vin
O stea s-ar fi aprins;
Ai fi trait în veci de veci
Si randuri de vieti,
Cu ale tale brate reci
Inmarmureai maret,

 
 Un chip de-a pururi adorat
Cum nu mai au perechi
Acele zane ce strabat
Din timpurile vechi.
Căci te iubeam cu ochi pagani
Si plini de suferinti,
Ce mi-i lasara din batrani
Părintii din părinti.
Azi nici macar îmi pare rău
Ca trec cu mult mai rar,
Ca cu tristeta capul tau
Se-ntoarce în zadar,
Căci azi le semeni tuturor
La umbra si la port,
Si te privesc nepasator
C-un rece ochi de mort.
Tu trebuia să te cuprinzi
De acel farmec sfant,
Si noaptea candela s-aprinzi
Iubirii pe pământ.
   

Aparuta la apusul procesului creatiei sale,
in 1883,in revista “Familia” ,poezia “Pe langa plopii fara sot” este dominata de simbolism si de puterea emotionala a scriitorului.Plopii prezentati in titlu sunt asociati tristetii,deceptiei si
lacrimilor,insusirea lor de “fara sot” fiind o posibila analogie la eul liric unic in
genialitatea si caracterul sau elevat,spiritual si mental,prezentat ca laitmotiv in poezialui Eminescu nu o singura data,titlul fiind un garant pentru gesturile si introspectiilesinguratatii.Fiind scrisa in a doua etapa a evolutiei literare a lui Eminescu,operaprezinta puternice amprente melancolice,de elegie,regret profund si transpunere intr-un ideal universal valabil al iubirii,sentimente ce evolueaza gradat,crescendo-uldragostei si al daruirii infinite fiind un element de recurenta in cazul de fata.George Calinescu spune despre plop ca “da amintirilor o miscare lenta”,miscarea aceasta fiind
insotita de sublimul prin care poezia si sentimentele cresc in amplitudine si efectasupra cititorului.Inca de la inceput se face cunoscuta ideea,aproape simbolica la autor a iubiriiputernice,caracteristica indragostilor mitici,la care eul liric viseaza neincetat,capabilade fapte marete,nemainta lnite,ce nu primeste raspuns: “Ma cunosteau vecinii toti -/Tunu m- ai cunoscut”,“O lume toata -ntelegea-/Tu nu m- ai inteles”.Aceasta dragoste portretizata cu accente de perfectiune devine imposibila din pricina naturii celor doiprotagonisti,reprezentanti ale unor categorii diametral opuse;fata,o reverberatie amediocritatii in plan sentimental,este o oglinda funesta a iubitei dorite de eulliric,acesta fiind un caracter supraomenesc,in privinta iubirii,si intensitatii pe care oconfera acestui sentiment,dovada stand mostenirea ancestrala a ochilor cu care vedeiubirea ,ce o poarta asupra sa,ca un element neutru imperios necesar: “
Ce mi-i lasara din batrani/Parintii din parinti”.Sperantele eului liric se spulbera din cauza unei
neintelegeri frustrante,cauzate de neintelegerea din partea singurei fiinte pentru careavea pregatita viata vesnica,stare atinsa prin iubirea idealizata de el.Se dezvolta unparallelism pe care se construieste in continuare poezia,bazat pe amplificarea gradatadoua sentimente,de iubire si regret etern.Cadrul in care se desfasoara aceasta idilaeste nepotrivit,unor astfel de povesti;daca pana in acest punct al evolutieilirice,dragostea era acompaniata de un cadru natural,protector,intrat in simbioza sideplina comuniune cu indragostii,acum,imprejurarile sunt fatidice,translucide:”Lageamul tau ce stralucea”,nerecomandate consumarii relatiei dominate de povara ancestrala si transpunere in decoruri utopice,ce transforma iubirea in cel maidezirabil lucru existent pentru eul liric,pentru a carui infaptuire este dispus la sacrificii: “O oara sa fi fost amici […] o oara si sa mor” prin care se evidentiaza intensitatea si importanta infaptuirii idealului.Peisajul conventional nu este inconcordant cu planul iubirii,una ideala se exprima intr-o intimitate cu accente depastel,plina de imagini artistice,pe cand aici,martori la iubirea purtata de eul liriciubitei sunt tertii,vecinii,care toti ii cunosc si ii inteleg sentimentele.


       Solutia careului Pe aceeasi ulicioara
1      
 L
2 U
3 N
4
A
5
 
6 A
7 C
8 E
9 L
10
 A
11
 S
12
 I
2 
 A
 
R
 
A
 
 
 
E
 
R
 
A
 
 
 
A
 
T
 
I
 
N
3   
 S
 
A
 
R
 
U
 
T
 
A
 
R
 
E
 
 
 
A
 
R
 
C
4       
 A
 
 
 
A
 
L
 
I
 
T
 
E
 
R
 
A
 
T
 
I
 
E
5
 N
 
S
 
 
 
I
 
C
 
I
 
 
 
O
 
H
 
 
 
A
 
T
6 
 D
 
U
 
L
 
C
 
E
 
 
 
S
 
I
 
 
 
M
 
N
 
 
7
U
 
N
 
E
 
I
 
 
 
C
 
A
 
N
 
T
 
A
 
 
 
G
8
 
 
A
 
C
 
O
 
L
 
O
 
 
 
A
 
U
 
R
 
A
 
R
9
E
 
 
 
T
 
A
 
I
 
N
 
A
 
 
 
N
 
O
 
U
 
A
10
S
 
C
 
U
 
R
 
T
 
 
 
M
 
E
 
A
 
 
 
T
 
T
11
T
 
A
 
R
 
A
 
 
 
G
 
O
 
L
 
 
 
D
 
O
 
I
12
E
 
D
 
I
 
 
 
N
 
T
 
R
 
E
 
B
 
A
 
R
 
I